[RO/HU]
Te somez azi, Horatius, prietene
Trec moralul ?i a florilor vreme
Bea, vine prim?vara, s-a deschis gr?dina de var?
Sfârâie, bolborosesc spiritul ?i tocana de pipote
Asud? mititeii dacici, s? bem, prietene !
Gâze pretutindeni ?i peste tot noi plante
În s?rb?toare e ?ara, zumz?ie gr?dina
E zi mare, poporul cu entuziasm s-a sculat.
REVISTA PRESEI
Kosovo. România respinge de principiu independen?a provinciei, pentru c? nu serve?te intereselor sale. UDMR ar vrea s? profite din noua situa?ie, de?i ea difer? de cea a maghiarilor ardeleni. Conform TV Realitatea, unii din participan?ii la demonstra?ia de simpatie de la Cluj fa?? de Kosovo nici nu ?tiau ce doreau.
Dac? v-am dat drumul în cas?, s? v? purta?i frumos, recomand? Dimtiri Medvedev, viceprim-ministrul rus organiza?iilor nonprofit care func?ioneaz? pe teritoriul rus.
Pentru mine cea mai interesant? a fost povestea cu locomotiva de la Odorheiu Secuiesc. Nu-i frumos s? te amuzi pe seama tragediei altora, îns? povestea este atât de evident balcanic?, din care se întâmpl? una la an bisect, încât toat? redac?ia a intrat în fierbere ?i toat? lumea venea cu diferite idei cum s? facem materialul, cu ce s?-l mai agrement?m, pe cine s? mai întreb?m. Da, felul în care s-a desprins locomotiva ?i a gonit, f?r? mecanic, cu 30 km/h spre Sighi?oara. Ca pân? la urm? când mecanicul a ajuns-o ?i a vrut s? o opreasc? a c?zut sub ro?i ?i a murit. E curat Kusturica.
Legitimitatea este una din cele mai importante valori politice ?i este strâns legat? de libertate. Este deci o în?elegere a cet??enilor liberi ?i egali. Nu ?tiu dac? exist? o problem? mai incitant? în ?tiin?ele sociale ?i filosofia politicii decât cea a legitimit??ii. ?i povestea ei nici nu este prea veche, ea apare ca problem? sistematic? pentru prima dat? în ideile lui Max Weber. Defini?ia sa are valoare clasic?. Ea se bazeaz? pe ideea c? problema legitimit??ii nu se poate trata f?r? problematica puterii ?i autorit??ii. El spunea c? legitimitatea este de fapt o încredere acordat? organismelor, institu?iilor ?i persoanelor autorit??ii de stat. Interpret?rile, criticile de mai târziu au obiectat în aceast? privin?? a?ezarea prea evident? a defini?iei pe elemente de credin??. Adic?, trebuie s? avem credin?a autorit??ile statului sunt bune, c? ele func?ioneaz?, c? reprezentan?ii partidelor sunt cinsti?i, c? institu?iile ne reprezint? f?r? cusur interesele ?i c? aceast? credin?? este de multe ori oarb?. Statul are în general o func?ie care fundamenteaz? toate celelalte legitim?ri ?i anume managerierea vie?ii economice ?i sociale, dar nu doar la nivel de drepturi, ci efectiv. Din anii ’70, societatea de consum ?i economia de pia?? impune statului cerin?a de a satisface minimul de trai. Aceasta a devenit cel mai cuprinz?tor cadru al legitima?iei societ??ii moderne sau postmoderne. Este, de fapt, un consens: voi sus?ine institu?iile statului ?i voi avea încredere în ele pân? când statul îmi va asigura în general minimul de trai. Evident, acest lucru înseamn? o anume în?elegere, joc de echip?, dar ?i cârd??ie. dac? ne adâncim în problematica de legitimitate a statului român, în care nu prea avem exemple interesante, a? spune c? rolul preponderent aici revine factorilor istorici. Fac trimitere aici la paragraful din Constitu?ia României referitor la definirea ??rii ca stat na?ional, dar ca institu?ie de „credin??” el apare în proiec?ia popula?iei sub forma a dou? autorit??i de cea mai mare încredere, biserica, biserica ortodox? ?i armata. Ar fi interesant de aflat, din perspectiva proceselor actuale, dac? ruinarea autorit??ii clerului ortodox în leg?tur? cu presupusa sa colaborare cu securitatea ?i transformarea armatei române într-o o?tire zonal? de mercenari, cu alte cuvinte dac? încrederea în aceste dou? institu?ii fundamentale ale statului român se destram?, se transform?, care vor fi acele elemente fundamentale care vor lega cet??eanul român de cele mai importante institu?ii ale propriului stat. În acela?i sistem de conexiuni a? întreba: Când prin sondaje c?ut?m r?spuns la încrederea acordat? parlamentului, pre?edin?iei, guvernului, justi?iei, nu întreb?m oare dac? aceste institu?ii fundamentale nu se afl? în criz?, sau, ?i mai important, ?i aceasta este ?i întrebarea mea, mai credem oare în aceste institu?ii, dac? au ele legitimitate, ori ne îndrept?m spre o criz? de legitimitate sau ne afl?m deja în ea.
Ni se deschid câmpuri înverzite, ale scurtei speran?e De-acum din nou Partidul ne p?ze?te – rezist?, frate ! Peste straie tov?r??e?ti port maghiar ei îmbrac? S-adun? s?-ncalece ce-o fi… Deoparte, poe?i ! Ei ?tiu care-i chestia, prietene Cu to?ii-s doctrinari, de-o seam?-s, vere Oratori o sut? fojg?iau, cu limbile-nspumate Câini comunitari o sut? fugeau, ?ontâc?iau picurând a bale Sânge sacru e ?i-n acest an, frate ! Virtu?i îndoielnice se vântur? ?i provincial? roire Mul?i publici rol public ?-asum? Inaugureaz?, taie panglici, spuz? iau ?i demasc?.
Politologul Bakk Miklós ?i Takács Csaba, fost pre?edinte executiv al UDMR vor analiza situa?ia vie?ii publice actuale. Pare-se, ?i în politica maghiar? din România va trebui s? se afirme consensul ?i în acest sens va trebui s? fim deschi?i la nou.
MASA CENTRAL?
Csaba, î?i propun s? vorbim despre problema legitimit??ii. Conceptul de legitimitate pare destul de abstract, cred totu?i c? este util s? pornim de la acest concept mai abstract, cu atât mai mult cu cât în via?a public? maghiar? se contureaz? o cotitur? fundamental?, dat fiind c? UDMR se confrunt? cu un competitor puternic, iar rezultatele ultimului referendum ?i ale alegerilor arat? c? nu mai domin? f?r? probleme electoratului maghiar din Ardeal sau nu mai poate ob?ine a?a cum a ob?inut pân? acum sprijinul aleg?torilor maghiari. Ce decurge din acest fapt în ceea ce prive?te legitimitatea ? Legitimitatea este definit? ca recunoa?terea f?r? nici o rezerv? a unei ordini de autoritate sau institu?ionale, deci contextul în care forurile de decizie ?i cei la care se refer? aceste decizii nu pun la îndoial? aceast? legitimitate ?i cei de jos accept? în general cadrul în care se iau deciziile. Când se ridic? problema legitimit??ii, înseamn? c? au intervenit schimb?ri fundamentale. Ce a intervenit în via?a public? din Ardeal, ce a f?cut ca aceast? legitimitate fundamental? a UDMR care, timp de zece ani, nu a pus probleme deosebite, acum s? se destrame ? Problema legitimit??ii reprezent?rii UDMR, în opinia mea, nu este una ap?rut? în 2008, ea treneaz? din 1998 pân? în zilele noastre. Opiniile cu privire la legitimitatea acestei forma?iuni politice au fost formulate mereu pe baza situa?iei politice, a expectativelor ?i convingerilor protagoni?tilor vie?ii publice. Este o alt? problem? c? aleg?torii maghiari din România, de multe ori, f?când abstrac?ie de discursurile politice sau de p?rerile personalit??ilor vie?ii publice, cu bun? credin??, sim?ind c? UDMR le reprezint? în multe cazuri interesele politice, publice ?i juridice, printr-o unitate de vot, au hot?rât c? aceast? organiza?ie este legitim?, conducerea sa e legitim? ?i activitatea sa este legitim? în procesul politic ce se desf??oar? în ?ar?. Dar aceast? convingere s-a spulberat. De ce ? A?a este ?i exist? mai multe cauze, atât în interiorul cât ?i în exteriorul UDMR. Cauzele din interiorul UDMR le-a? putea numi ?i exterioare UDMR-ului, pentru c? nu este vorba de un partid, ci de o uniune. Or, o uniune are cu totul alte mecanisme decizionale, cu totul alt domeniu de activitate, deci are alte criterii de definire decât un partid ?i tocmai de aceea se pot face mai multe obiec?ii atât în ce prive?te mecanismele decizionale cât ?i rezultatele ob?inute, iar opinia public? formuleaz? multe întreb?ri critice, pe care nu le formuleaz? în cazul unor partide politice. Deci crezi c? problema rezid? în mecanismele decizionale, c? ele nu pot reproduce sau recrea aceast? legitimitate. Dar atunci a? spune c? problema fundamental? eu o v?d în faptul c?, în ’90, în acea societate atomizat? în care a luat na?tere UDMR, maghiarii din Ardeal, acum în calitate de aleg?tori, au crezut c? exist? un interes maghiar unanim, ce îi poate fi încredin?at unei organiza?ii, respectiv, câtorva lideri. Ei bine, acum a trecut un deceniu ?i jum?tate, iar acest interes maghiar unanim, despre care toat? lumea credea c? este unul unitar, se confrunt? cu oarecari probleme ?i trebuie reformulat nu doar în dezbaterile ce au loc în mici ateliere ale unor importante personalit??i decizionale, ci ?i într-un mediu social mai extins. Nu cumva aici s-au împotmolit lucrurile ? Eu cred c?, în ultimii 17 ani, în via?a public? maghiar? din România nu au existat dezbateri sincere cu caracter critic în toate direc?iile, fa?? de to?i protagoni?tii vie?ii publice, care s? vizeze repunerea lucrurilor la locul lor. Exist? teme tabu. Poate c? mult? lume consider? UDMR un subiect tabu, dup? cum consider? c? ?i biserica ?i ceea ce se întâmpl? în biseric? sunt subiecte tabu. Tot subiecte tabu sunt ?i anumite rela?ii cu protagoni?tii politici din ?ar? sau din Ungaria. În toat? aceast? problematic?, personalit??ilor vie?ii publice, fie ei politicieni sau nu, jurnali?tilor ?i altor categorii le revine o singur? sarcin?: aceea de a nu p?c?li aceast? comunitate înc? unitar?, pentru diverse interese politice române?ti care doresc s? profite de unitatea sa politic? ?i s? destrame aceast? unitate. S? nu îng?duim acest lucru. Se pare îns? c? politicienii nu mai pot solu?iona aceast? problem?. Permite-mi s? te întrerup. S? l?s?m deocamdat? chestiunea interesului politic românesc. Nu v?d în alt? parte miza unit??ii politicii maghiare din România. S-o l?s?m deoparte, pentru c? ea introduce în discu?ie o explica?ie secundar? ce deviaz? de la problema fundamental?. Totu?i, în ultimii 15 ani, societatea maghiar? din Ardeal s-a schimbat, s-a structurat altfel, este mai complex? ?i nu exist? o structur? politic? adecvat? care s? fac? posibil? dezbaterea politic? ?i s? solu?ioneze conflictele. Sunt întru totul de acord cu tine, aceste lucruri pot fi ?i trebuie regândite, dar dintr-un unghi cu totul diferit, pentru c?, dac? alternativa care acum apare ca ?ans?, ca o posibilitate în pluralismul politic, în cazul personalit??ilor consider c? se impune clarificarea lucrurilor, deoarece trebuie s? recunoa?tem, opinia public? stabile?te parametrii de simpatie ?i de cooperare pe baza personalit??ilor ?i eu îi cunosc destul de bine pe to?i actorii politici ?i publici din ultimii 17 ani. Unul dintre protagoni?tii care reprezint? alternativa este Szász Jen?, ca s? nu vorbesc despre politicienii români. Dac? Uniunea Civic? va câ?tiga alegerile în mai multe comune ?i ora?e din Secuime, primul lucru va fi s? desfiin?eze consiliul ? În ce administra?ie local? mai exist? de doi ani, s? n-o numesc dictatur?, o conducere administrativ?, politic? ?i economic? de o singur? persoan? ? Acesta nu poate constitui un model într-o democra?ie. Da, se întâmpl? s? ne referim la o situa?ie din Odorheiu Secuiesc. Aici este dilema UDMR. UDMR dispune de 17 ani de argumente ce cumuleaz? numeroase experien?e, bune ?i rele. Aceast? forma?iune politic? p??e?te acum pe scena pluralismului, a ?ansei, a posibilit??ilor, numai datorit? faptului c? nu are trecut politic în via?a public? sau nu vrea s? se vorbeasc? despre acest trecut, cu toate c? el exist?, c?ci Uniunea Civic?, dac? nu m? în?el, între 2000-2004, la Sfântu Gheorghe, candidând pe listele UDMR, a ajuns majoritar? fa?? de consilierii UDMR. Oare opinia public? din jude?ul Covasna a analizat modul cum a func?ionat atunci administra?ia local? ? C?ci antecedente exist? ?i trebuie s? vorbim despre ele, iar maghiarul din Ardeal s? decid? cu cine voteaz?. Se pare c? dilema este urm?toarea: mediul pluralist ?i de dezbatere care recreeaz? legitimitatea poate fi realizat în interiorul UDMR sau prin adaptarea la sistemul electoral din România ? Mult? lume crede c? programul la care s-a lucrat ani de zile ?i care viza acest pluralism viu ?i alternative în sânul UDMR a e?uat ca program, de aceea nu mai poate recrea legitimitatea UDMR. Opinia public? ?tie doar c? nu a reu?it ?i consider? c? responsabil de acest e?ec este conducerea dintotdeauna a UDMR, a?a s-a comunicat, a?a i s-a indus opiniei publice. Eu m-a? exprima mult mai prudent, c?ci, de fapt, este vorba de to?i acei protagoni?ti din UDMR care, în numele pluralismului, acum încearc?, în afara UDMR, s? dobândeasc? puterea politic? în Ardeal. De aceea am amintit de mediul românesc care este totu?i factorul cel mai important în aceast? ?ar?. Fa?? de acesta, cum au reu?it to?i protagoni?tii UDMR s?-?i g?seasc? activitatea, rolul ?i locul în organiza?ie, corespunz?tor dinamicii ?i performan?ei câte unui program politic dat ? Eu spun c? UDMR ?i eu însumi am f?cut gre?eli. Dar dispari?ia caracterului pluralist al Uniunii eu n-a? pune-o pe seama uneia sau a celeilalte p?r?i, c?ci am comite aceea?i gre?eal?: pentru realizarea unit??ii politice nu suntem în stare s? cre?m acel sistem institu?ional în care protagoni?tii r?ma?i, pleca?i sau r?ma?i afar? s? ajung? la un consens. Din p?cate, mai avem pu?in timp la dispozi?ie, în încheiere doar atât c? problemele institu?ionale sunt foarte importante, dar un lucru e clar pentru comunitatea maghiar? din Ardeal, anume c? nu au avut loc dezbateri adev?rate cu privire la alternativele noastre. Cred c? liderii politici ai maghiarimii din România nu s-au înfruntat cu destul? seriozitate cu faptul c? administrarea autorit??ii lor, a propriei autorit??i are aspecte ?i mecanisme care nu înseamn? neap?rat ?i de fiecare dat? c? liderul politic trebuie s? se afle pretutindeni în prima linie ?i c? exist? ?i autoritate moral?, autoritate profesional? ?i nu orice fel de autoritate se poate politiza. Este ?i p?rerea multora c? T?kés László putea r?mâne o autoritate mult mai mare ca autoritate moral? absolut?. Dintre liderii UDRM ?i cei mai buni ?i mai talenta?i puteau r?mâne autoritate cu mult mai mult? for?? dac? ar fi lucrat într-un domeniu mult mai pu?in cuprinz?tor, în sfera profesional? sau în alte pozi?ii. Mai exact sunt convins c? ?i Markó Béla ar fi ie?it mult mai bine dac? nu-?i asuma un asemenea mandat ?i c? prin autoritatea ?i competen?a sa profesional? ar fi servit cu mult mai bine reînnoirea atât de necesar? a UDMR. Prin constrângerile sale istorice, maghiarimea ardelean? ?inea dintotdeauna la mare pre? conceptul coeziunii, al unit??ii. Evident, politicienii trebuiau s?-?i dea seama c? acest lucru nu ajunge s? fie doar declarat, ci trebuie umplut cu noi elemente de con?inut. Adic?, cum vor putea conlucra concret maghiarii simpli în aceast? zon?. Îns? la aceast? problem? politicienii nu au r?spuns, au ales vânturarea sloganului unit??ii. Democra?ia se manifest? totu?i prin faptul c? societatea în unit??ile, comunit??ile sale mai mici, în organiza?ii civile a g?sit modalit??ile conlucr?rii. Rolul pe care reprezentarea politic? mai cuprinz?toare nu a reu?it s?-?i asume sau nu a f?cut-o cu destul? greutate, l-a identificat societatea civil? ?i astfel s-au edificat diferite forme de colaborare. Delega?ie important? vine iar, deoparte, frate ! Unul ici coroan?, altul colea flori depune Cu to?ii obeliscuri, statui ai sinelui se afl? Fa?? cheal?, înnegurat?, mâhnire afi?at? Ei, cei de crunt? soart? mu?ca?i, frate ! Al chinului militant vaiet se aude În via?a public? maghiar? din România s-a format pe la începutul anilor ’90 un consens, prin care se promova o afirmare politic? unitar?. Paralel cu aceasta s-a dorit de c?tre conduc?torii UDMR ?i membrii s?i ?i afirmarea pluralismului intern. O politic? activ? de vreo 10 ani a demonstrat îns? c? acest pluralism intern nu func?ioneaz?, respectiv c? nu po?i da r?spunsuri politice unitare la nivelul diferitelor zone locuite de maghiari din România. A devenit evident c? nu exist? un acela?i r?spuns ?i pentru Secuime ca ?i pentru Partium sau alt? diaspor? la problemele comunit??ilor respective. Astfel ?i pentru c? pluralismul intern nu se putea afirma a ap?rut cerin?a democra?iei externe, fundamentul însu?i al democra?iei: pluralismul. Am convingerea c? am pierdut mai mul?i ani, poate chiar cicluri, pân? am ajuns ca în 2008 s? se poat? vorbi c? acolo unde este posibil s? se afirme o democra?ie pluralist?, competi?ie politic? pluralist? între actorii politici. Acest lucru mi se pare ceva foarte pozitiv ?i îmbucur?tor, c?ci o mul?ime de probleme ap?rute în existen?a cotidian? a comunit??ilor, cum ar fi nivelul foarte sc?zut al salariilor din Secuime, sau problema investi?iilor infrastructurale, ca ?i elementele de dezvoltare în perspectiv? nu puteau fi manageriate corespunz?tor. A? vrea s? spun, mai exact, c? societatea maghiar? din Secuime nu a devenit, în orice privin??, nu doar politic, pluralist?. Cu alte cuvinte, am prelungit regimul unipartidic, cu toate tarele sale. De aceea sunt convins c? actualele alegeri locale pot constitui un punct de cotitur? în existen?a comunit??ii maghiare din România, în primul rând în Sercuime, dat fiind c? aici s-a ivit posibilitatea ca în perspectiva alegerilor locale s? se afirme acea competi?ie politic? extrem de benefic?, de fapt condi?ia fundamental? a politicii. În privin?a „marii politici”, reprezentarea parlamentar? este o problem? tehnic?, de ordin legislativ faptul c? pentru accederea în parlament exist? un prag. Acest prag a f?cut s? se înt?reasc? monopolul unipartidic al UDMR, rezultat al temerii c? maghiarimea din România va r?mâne f?r? reprezentare la Bucure?ti. Este totu?i o simpl? problem? tehnic?. De fapt ar trebui s? se ajung? la situa?ia în care ?i minorit??ile s?-?i poat? afirma pluralismul, inclusiv cel politic, ?i s? fie reprezentate în parlament în func?ie de ponderea lor. Aceast? ar fi solu?ia ?i la care am putea accede dac? la alegerile locale competi?ia de care vorbeam chiar va avea loc, evident, acolo unde e posibil acest lucru, unde maghiarimea este compact?, iar în parlament s? se stabileasc? o cooperare între diferi?ii actori politici care ar face posibil? ca acel impediment tehnic s? fie dep??it, recte, ca maghiarimea s? poat? dep??i pragul parlamentar. Cel mai bine ar fi, evident, îns? problema nu poate fi acum rezolvat?, este una de drept electoral, adic? s? nu existe prag pentru minorit??i, o propunere care exist? ?i în pachetul recent înaintat pre?edintelui ??rii. MASA DIN COL? Legitimitatea este un concept politologic ?i, în general, se spune c? legitimarea pentru reprezentarea politic? o confer? alegerile. Acest drept îl câ?tig? omul politic de la aleg?tor din patru în patru ani ?i îl pierde la sfâr?itul mandatului, când va trebui s?-l solicite din nou de la aleg?tor. Cum vezi aceste lucruri ? Din punct de vedere formal, a?a este, legitimitatea o confer? aleg?torii din patru în patru ani, deci, în principiu, ea este valabil? timp de patru ani. Dar în Europa de Est ?i, implicit, ?i în Ungaria, când cineva câ?tig? alegerile, se cramponeaz? cu din?ii de fotoliul de catifea ?i, timp de patru ani, î?i consider? consolidate pozi?iile. Or, mai spre vest, lucrurile nu stau a?a. Cancelarul german Schröder, atunci când partidul s?u a pierdut alegerile în câteva landuri din Germania, a considerat necesar? organizarea unor alegeri anticipate, deoarece sim?ea c? i s-a cl?tinat legitimitatea. Atunci unde este grani?a ? Ce anume anun?? c? s-a cl?tinat legitimitatea ? C?ci, dac? sondajele de opinie indic? rezultate diferite de cele de la ultimele alegeri, ar însemna s? organiz?m noi alegeri dup? fiecare astfel de sondaj. Nu exist? o astfel de grani??, depinde de felul cum vede lucrurile fiecare politician. Deci varza e l?sat? în seama caprei. Ei în?i?i s?-?i pun? sub semnul întreb?rii legitimitatea ? Dac? nu exist? un for care s? decid? în aceast? privin??... Pentru el merit? s-o pun? sub semnul întreb?rii, deoarece este mai avantajos s?-?i pun? sub semnul întreb?rii propria legitimitate, l?sându-i pe aleg?tori s? decid? sau organizând alegeri anticipate în urma c?rora reiese c? nu este legitim. Î?i pierde mandatul. ?i atunci cum e mai avantajos pentru el ? La alegerile urm?toare îl poate recâ?tiga. Acesta e modul de gândire din Europa de Est. Asta se întâmpl? ?i în România, ?i în Ungaria. Dar mai spre vest nu este a?a. Deci este o problem? geografic?. Eu cred c? este o problem? a democra?iei, de cât de tare se cramponeaz? unii de putere sau cât sunt al?ii de în?elep?i. Eu cred c? este ?i o problem? de în?elepciune. De altfel, în ceea ce prive?te maghiarimea din Ardeal... Dar s?-l lu?m pe Bush. De câte ori s-a pus sub semnul îndoielii legitimitatea sa ? De patru ani încoace, dac? avem în vedere sondajele de opinie, nu numai c? n-ar mai putea fi pre?edinte al Americii, dar ar ie?i doar pe locul al treilea sau al patrulea cu ocazia unor alegeri. Exist? ?i astfel de exemple, dar ?i exemple contrare. Dup? p?rerea mea, ?i în politica maghiar? din Ardeal, dac? o lu?m pur formal, UDMR-ul are legitimitate, deoarece a întrunit sufragiile maghiarilor la toate alegerile. Dac? privim doar acest aspect, nu este nici o problem?, totul este în ordine. ?i atunci care este problema dac? nu privim din acest unghi ? Problema este c? foarte mul?i maghiari din Ardeal nu privesc UDMR ca pe reprezentantul legitim al maghiarimii. Acum va fi prilejul ca acest lucru s? ias? la iveal?. Am avut alegeri europarlamentare, la care s-a v?zut c? exist? ?i alte for?e în afara UDMR-ului, T?kés László a dobândit legitimitate pentru sine ?i pentru mandatul s?u în Parlamentul European. Aici se poate discuta dac? ?i-a dobândit legitimitatea pentru sine sau pentru organiza?iile care l-au sprijinit. Organiza?iile nu au figurat pe buletinele de vot. Da, este tot ceva formal, dar cred c? aceste organiza?ii ?i-au avut meritul lor în scorul pe care T?kés l-a ob?inut. Întrebarea este cine e locomotiva ? T?kés László este cel care trage dup? sine organiza?iile sau viceversa ? Eu cred c? prima variant? este cea adev?rat?, T?kés este locomotiva acestei mi?c?ri din afara UDMR. Întrebarea este ce poate realiza ea f?r? T?kés. Da, este o întrebare, dar faptul c? exist? competi?ie este unul pozitiv, pentru c? UDMR a devenit legitim ?i a ob?inut voturi tocmai prin faptul c?, de?i foarte mul?i au fost dezam?gi?i de UDMR ?i au sim?it c? nu-i mai reprezint?, atunci când s-au aflat singuri în cabina de vot ?i au v?zut lista cu partidele, au pus totu?i ?tampila pe UDMR. Ceea ce spui este oarecum o specula?ie, ce a trecut prin mintea aleg?torului când s-a aflat singur, în cabina de vot, nu po?i decât presupune. Sigur c? exist? o astfel de posibilitate, iar atunci când e?ti minoritar, acesta e pre?ul pl?tit când vrei s? te afirmi pe plan politic. În 1993, la congresul de la Bra?ov, când a avut loc marea reform? în sânul UDMR, forma?iunea a fost organizat? dup? modelul unui stat, cu parlament, cu ?eful statului, cu executiv, cu partide reprezentate prin diferitele platforme. Pentru aceasta ar fi nevoie de autonomie ?i de un parlament regional. F?r? autonomie, totul nu e decât o construc?ie virtual?, f?r? con?inut. Acel „parlament” se întrune?te o dat? la trei luni, oamenii petrec împreun? 3-4 ore, dup? care se gr?besc acas?. Acesta nu poate fi legislativul unei comunit??i. Ar fi putut s? fie dac? nu ar fi fost debilitat. Din 1993 sau 1995, eu am fost la aproape toate ?edin?ele Consiliului Reprezentan?ilor Uniunii. Într-adev?r, în perioada de început, acolo se f?cea legisla?ie, proiectele de lege ale UDMR acolo au fost elaborate, s-au propus amendamente, au avut loc dezbateri de fond. Dar nu a existat voin?? politic? pentru distribuirea unor fonduri UDMR c?tre platforme ?i pentru organizarea alegerilor interne în func?ie de platforme. C? X era candidatul verzilor, c? Y, al liberalilor, deci nu exista voin?? politic? pentru ca UDMR s? se transforme într-o aren? de competi?ie, deoarece, probabil, cei care au ajuns la putere au considerat mai important s?-?i afirme propriile vederi. ?i s? afirme în politica româneasc? interesele comune ale maghiarilor. Dar nu trebuie s? uit?m c? în Ardeal exist? dou? comunit??i maghiare: cea care tr?ie?te compact ?i cea din diaspora. Iar în diaspora nu ai de ales. Este greu de imaginat ca într-o a?ezare de diaspora cei 6 aleg?tori maghiari s? poat? alege între 6 partide maghiare. Tocmai de aceea este nevoie de o în?elegere în vederea alegerilor locale, dar ?i parlamentare. Pân? nu va exista autonomie politic? în care s? func?ioneze un parlament regional, eu nu v?d un astfel de pluralism. S? dea Domnul s? fie autonomie, parlament. Ar fi în detrimentul grupului parlamentar de la Bucure?ti, c?ci, la urma urmei, tot ce am spus este doar o ipotez?. Ar trebui s? vorbim despre situa?ia actual?, iar situa?ia actual? este c? un miracol precum cel de la alegerile europarlamentare nu se va produce înc? o dat?. Acum, alegerile locale vor constitui prima prob? a transform?rii h?r?ii de legitimitate în sânul maghiarimii din Ardeal. Nesiguran?a în privin?a legitimit??ii a reprezent?rii maghiare din România, dilema diversit??ii sau unit??ii, sunt analizate în cele ce urmeaz? la „Apoteca etic?”. APOTECA ETIC? S-au formulat multe temeri ?i dubii înaintea alegerilor europarlamentare, opiniei noastre publice i se vântura în fa?? pericolul de a r?mâne f?r? reprezentare, dac? voturile se împart între candida?ii UDMR ?i independentul Tökés László. Pân? la urm? alegerile pentru PE au ie?it bine. În pofida acestui fapt, se pune problema, cum s? procedezi mai bine în câmpul de for?? a ciocnirii a dou? cerin?e de ordin etic, adic? a respectului pentru diversitate ?i a puterii prin unitate, care ar fi calea cea mai bun? ? ?tiin?ele naturale ?i religia judec? absolut unitar într-o anume problem?: diversitatea ?i bog??ia acestei lumi nu exclud unitatea sa. Universul posed? o incredibil? bog??ie ?i unitate. F?r? s? vreau s? dau sfaturi politicii sau s? m? bag în vreun fel în treburile sale, ea trebuie s? con?tientizeze c? lumea uman? este cu atât mai mult caracterizat? prin diversitate ?i unitate, poli cere se înfrunt? ?i se completeaz?, lucru valabil pentru orice societate ?i pentru comunitatea na?ional? maghiar?. Nu exist? nici un impediment, deci, ca fiind atât de diver?i s? fim reprezenta?i de diverse organiza?ii, forumuri, comunit??i în domeniile politic, economic ?i toate celelalte. Nu v?d nici un motiv de team? în aceast? privin??. Dar întrebarea r?mâne, ce se întâmpl? dac? r?mânem totu?i între dou? luntri noi, maghiarimea din România, sigur, de-acum nu la europarlamentare, ci la parlamentarele din ?ar?, acum dup? înscrierea PCM. Aici puterea prin unitate spune tocmai acest lucru: dac? partidele politice, oricâte ar fi ele, nu sunt capabile s? produc? o alian?? electoral?, ele nu o anume politic?, ci o na?iune tr?deaz?. Este o alt? categorie, deja. Teama este un lucru de în?eles, tr?darea în nici un caz. Dac? nu exist? în?elegere, coali?ie pentru alegeri, pentru mine este tr?dare din ambele p?r?i. Care sunt acele premise personale, virtu?i, care ar putea ajuta la o bun? în?elegere între dreapta ?i stânga, hai totu?i s? nu clasific?m astfel cele dou? forma?iuni, organiza?ie de reprezentare a intereselor, respectiv, partid, îns? se cer anumite calit??i, premise personale pentru dialogul, buna în?elegere dintre ele. Care ar fi acelea ? Este evident c? cele dou? p?r?i trebuie s? se în?eleag? pe baz? de valori. Da, îns? altele sunt valorile celor dou? p?r?i. Nu exist? dou? na?iuni, o singur? na?iune avem, nu vom putea avea o alt? abordare în cerin?a ca economicul s? serveasc? toat? comunitatea în limitele unui cadru corect ?i constructiv, sau abordare diferit? cu privire la importan?a familiei ?i c? ea trebuie sprijinit? în orice condi?ii politice. M? scuza?i, nimeni nu afirm? acest lucru, îns? în practic? se afirm? alte, hai s? nu zic valori, interese ?i despre care nimeni nu vorbe?te deschis sau explicit. Iar etica social? trebuie s? se pronun?e ?i în aceast? privin??. Am mai abordat noi într-o discu?ie problema dezvolt?rii morale. Acolo unde fapta este condus? de interes, este vorba despre o gândire primitiv?, r?mas? în urm?. Nu pot crede c? vreun partid al oric?rei orient?ri ?i-ar asuma o gândire utilitar? în detrimentul ac?iunii în spiritul moralit??ii superioare, nedirijat? de interese. Deci, nu v? este team?. Nu, nu-mi este. M? bucur? diversitatea, ea ne caracterizeaz?. Dar s? se cure?e fiecare partid de interese, de mercantilismul ?i alte asemenea în gândire. Dar las’, m?i, prim?vara-i stilist destoinic Viermi vom avea, de-o palm? ?i râm?, cât de mic Treci cu vederea, tic?loase vremuri, frate ! Cu gâng?nii mi?unând ?i acrite plante C?ci se-nghesuie, se târ?sc pân?-n vârf, în sus pe pisc Ei care nici poezii urâte vreodat? nu au scris ! Totu-i factice, Horatius ?i-i un moment de chin, c?ci iat? Furios spumeg? bai?ul, cerul ?i gr?dina de var?…
Trec moralul ?i a florilor vreme
Bea, vine prim?vara, s-a deschis gr?dina de var?
Sfârâie, bolborosesc spiritul ?i tocana de pipote
Asud? mititeii dacici, s? bem, prietene !
Gâze pretutindeni ?i peste tot noi plante
În s?rb?toare e ?ara, zumz?ie gr?dina
E zi mare, poporul cu entuziasm s-a sculat.
REVISTA PRESEI
Kosovo. România respinge de principiu independen?a provinciei, pentru c? nu serve?te intereselor sale. UDMR ar vrea s? profite din noua situa?ie, de?i ea difer? de cea a maghiarilor ardeleni. Conform TV Realitatea, unii din participan?ii la demonstra?ia de simpatie de la Cluj fa?? de Kosovo nici nu ?tiau ce doreau.
Dac? v-am dat drumul în cas?, s? v? purta?i frumos, recomand? Dimtiri Medvedev, viceprim-ministrul rus organiza?iilor nonprofit care func?ioneaz? pe teritoriul rus.
Pentru mine cea mai interesant? a fost povestea cu locomotiva de la Odorheiu Secuiesc. Nu-i frumos s? te amuzi pe seama tragediei altora, îns? povestea este atât de evident balcanic?, din care se întâmpl? una la an bisect, încât toat? redac?ia a intrat în fierbere ?i toat? lumea venea cu diferite idei cum s? facem materialul, cu ce s?-l mai agrement?m, pe cine s? mai întreb?m. Da, felul în care s-a desprins locomotiva ?i a gonit, f?r? mecanic, cu 30 km/h spre Sighi?oara. Ca pân? la urm? când mecanicul a ajuns-o ?i a vrut s? o opreasc? a c?zut sub ro?i ?i a murit. E curat Kusturica.
Legitimitatea este una din cele mai importante valori politice ?i este strâns legat? de libertate. Este deci o în?elegere a cet??enilor liberi ?i egali. Nu ?tiu dac? exist? o problem? mai incitant? în ?tiin?ele sociale ?i filosofia politicii decât cea a legitimit??ii. ?i povestea ei nici nu este prea veche, ea apare ca problem? sistematic? pentru prima dat? în ideile lui Max Weber. Defini?ia sa are valoare clasic?. Ea se bazeaz? pe ideea c? problema legitimit??ii nu se poate trata f?r? problematica puterii ?i autorit??ii. El spunea c? legitimitatea este de fapt o încredere acordat? organismelor, institu?iilor ?i persoanelor autorit??ii de stat. Interpret?rile, criticile de mai târziu au obiectat în aceast? privin?? a?ezarea prea evident? a defini?iei pe elemente de credin??. Adic?, trebuie s? avem credin?a autorit??ile statului sunt bune, c? ele func?ioneaz?, c? reprezentan?ii partidelor sunt cinsti?i, c? institu?iile ne reprezint? f?r? cusur interesele ?i c? aceast? credin?? este de multe ori oarb?. Statul are în general o func?ie care fundamenteaz? toate celelalte legitim?ri ?i anume managerierea vie?ii economice ?i sociale, dar nu doar la nivel de drepturi, ci efectiv. Din anii ’70, societatea de consum ?i economia de pia?? impune statului cerin?a de a satisface minimul de trai. Aceasta a devenit cel mai cuprinz?tor cadru al legitima?iei societ??ii moderne sau postmoderne. Este, de fapt, un consens: voi sus?ine institu?iile statului ?i voi avea încredere în ele pân? când statul îmi va asigura în general minimul de trai. Evident, acest lucru înseamn? o anume în?elegere, joc de echip?, dar ?i cârd??ie. dac? ne adâncim în problematica de legitimitate a statului român, în care nu prea avem exemple interesante, a? spune c? rolul preponderent aici revine factorilor istorici. Fac trimitere aici la paragraful din Constitu?ia României referitor la definirea ??rii ca stat na?ional, dar ca institu?ie de „credin??” el apare în proiec?ia popula?iei sub forma a dou? autorit??i de cea mai mare încredere, biserica, biserica ortodox? ?i armata. Ar fi interesant de aflat, din perspectiva proceselor actuale, dac? ruinarea autorit??ii clerului ortodox în leg?tur? cu presupusa sa colaborare cu securitatea ?i transformarea armatei române într-o o?tire zonal? de mercenari, cu alte cuvinte dac? încrederea în aceste dou? institu?ii fundamentale ale statului român se destram?, se transform?, care vor fi acele elemente fundamentale care vor lega cet??eanul român de cele mai importante institu?ii ale propriului stat. În acela?i sistem de conexiuni a? întreba: Când prin sondaje c?ut?m r?spuns la încrederea acordat? parlamentului, pre?edin?iei, guvernului, justi?iei, nu întreb?m oare dac? aceste institu?ii fundamentale nu se afl? în criz?, sau, ?i mai important, ?i aceasta este ?i întrebarea mea, mai credem oare în aceste institu?ii, dac? au ele legitimitate, ori ne îndrept?m spre o criz? de legitimitate sau ne afl?m deja în ea.
Ni se deschid câmpuri înverzite, ale scurtei speran?e De-acum din nou Partidul ne p?ze?te – rezist?, frate ! Peste straie tov?r??e?ti port maghiar ei îmbrac? S-adun? s?-ncalece ce-o fi… Deoparte, poe?i ! Ei ?tiu care-i chestia, prietene Cu to?ii-s doctrinari, de-o seam?-s, vere Oratori o sut? fojg?iau, cu limbile-nspumate Câini comunitari o sut? fugeau, ?ontâc?iau picurând a bale Sânge sacru e ?i-n acest an, frate ! Virtu?i îndoielnice se vântur? ?i provincial? roire Mul?i publici rol public ?-asum? Inaugureaz?, taie panglici, spuz? iau ?i demasc?.
Politologul Bakk Miklós ?i Takács Csaba, fost pre?edinte executiv al UDMR vor analiza situa?ia vie?ii publice actuale. Pare-se, ?i în politica maghiar? din România va trebui s? se afirme consensul ?i în acest sens va trebui s? fim deschi?i la nou.
MASA CENTRAL?
Csaba, î?i propun s? vorbim despre problema legitimit??ii. Conceptul de legitimitate pare destul de abstract, cred totu?i c? este util s? pornim de la acest concept mai abstract, cu atât mai mult cu cât în via?a public? maghiar? se contureaz? o cotitur? fundamental?, dat fiind c? UDMR se confrunt? cu un competitor puternic, iar rezultatele ultimului referendum ?i ale alegerilor arat? c? nu mai domin? f?r? probleme electoratului maghiar din Ardeal sau nu mai poate ob?ine a?a cum a ob?inut pân? acum sprijinul aleg?torilor maghiari. Ce decurge din acest fapt în ceea ce prive?te legitimitatea ? Legitimitatea este definit? ca recunoa?terea f?r? nici o rezerv? a unei ordini de autoritate sau institu?ionale, deci contextul în care forurile de decizie ?i cei la care se refer? aceste decizii nu pun la îndoial? aceast? legitimitate ?i cei de jos accept? în general cadrul în care se iau deciziile. Când se ridic? problema legitimit??ii, înseamn? c? au intervenit schimb?ri fundamentale. Ce a intervenit în via?a public? din Ardeal, ce a f?cut ca aceast? legitimitate fundamental? a UDMR care, timp de zece ani, nu a pus probleme deosebite, acum s? se destrame ? Problema legitimit??ii reprezent?rii UDMR, în opinia mea, nu este una ap?rut? în 2008, ea treneaz? din 1998 pân? în zilele noastre. Opiniile cu privire la legitimitatea acestei forma?iuni politice au fost formulate mereu pe baza situa?iei politice, a expectativelor ?i convingerilor protagoni?tilor vie?ii publice. Este o alt? problem? c? aleg?torii maghiari din România, de multe ori, f?când abstrac?ie de discursurile politice sau de p?rerile personalit??ilor vie?ii publice, cu bun? credin??, sim?ind c? UDMR le reprezint? în multe cazuri interesele politice, publice ?i juridice, printr-o unitate de vot, au hot?rât c? aceast? organiza?ie este legitim?, conducerea sa e legitim? ?i activitatea sa este legitim? în procesul politic ce se desf??oar? în ?ar?. Dar aceast? convingere s-a spulberat. De ce ? A?a este ?i exist? mai multe cauze, atât în interiorul cât ?i în exteriorul UDMR. Cauzele din interiorul UDMR le-a? putea numi ?i exterioare UDMR-ului, pentru c? nu este vorba de un partid, ci de o uniune. Or, o uniune are cu totul alte mecanisme decizionale, cu totul alt domeniu de activitate, deci are alte criterii de definire decât un partid ?i tocmai de aceea se pot face mai multe obiec?ii atât în ce prive?te mecanismele decizionale cât ?i rezultatele ob?inute, iar opinia public? formuleaz? multe întreb?ri critice, pe care nu le formuleaz? în cazul unor partide politice. Deci crezi c? problema rezid? în mecanismele decizionale, c? ele nu pot reproduce sau recrea aceast? legitimitate. Dar atunci a? spune c? problema fundamental? eu o v?d în faptul c?, în ’90, în acea societate atomizat? în care a luat na?tere UDMR, maghiarii din Ardeal, acum în calitate de aleg?tori, au crezut c? exist? un interes maghiar unanim, ce îi poate fi încredin?at unei organiza?ii, respectiv, câtorva lideri. Ei bine, acum a trecut un deceniu ?i jum?tate, iar acest interes maghiar unanim, despre care toat? lumea credea c? este unul unitar, se confrunt? cu oarecari probleme ?i trebuie reformulat nu doar în dezbaterile ce au loc în mici ateliere ale unor importante personalit??i decizionale, ci ?i într-un mediu social mai extins. Nu cumva aici s-au împotmolit lucrurile ? Eu cred c?, în ultimii 17 ani, în via?a public? maghiar? din România nu au existat dezbateri sincere cu caracter critic în toate direc?iile, fa?? de to?i protagoni?tii vie?ii publice, care s? vizeze repunerea lucrurilor la locul lor. Exist? teme tabu. Poate c? mult? lume consider? UDMR un subiect tabu, dup? cum consider? c? ?i biserica ?i ceea ce se întâmpl? în biseric? sunt subiecte tabu. Tot subiecte tabu sunt ?i anumite rela?ii cu protagoni?tii politici din ?ar? sau din Ungaria. În toat? aceast? problematic?, personalit??ilor vie?ii publice, fie ei politicieni sau nu, jurnali?tilor ?i altor categorii le revine o singur? sarcin?: aceea de a nu p?c?li aceast? comunitate înc? unitar?, pentru diverse interese politice române?ti care doresc s? profite de unitatea sa politic? ?i s? destrame aceast? unitate. S? nu îng?duim acest lucru. Se pare îns? c? politicienii nu mai pot solu?iona aceast? problem?. Permite-mi s? te întrerup. S? l?s?m deocamdat? chestiunea interesului politic românesc. Nu v?d în alt? parte miza unit??ii politicii maghiare din România. S-o l?s?m deoparte, pentru c? ea introduce în discu?ie o explica?ie secundar? ce deviaz? de la problema fundamental?. Totu?i, în ultimii 15 ani, societatea maghiar? din Ardeal s-a schimbat, s-a structurat altfel, este mai complex? ?i nu exist? o structur? politic? adecvat? care s? fac? posibil? dezbaterea politic? ?i s? solu?ioneze conflictele. Sunt întru totul de acord cu tine, aceste lucruri pot fi ?i trebuie regândite, dar dintr-un unghi cu totul diferit, pentru c?, dac? alternativa care acum apare ca ?ans?, ca o posibilitate în pluralismul politic, în cazul personalit??ilor consider c? se impune clarificarea lucrurilor, deoarece trebuie s? recunoa?tem, opinia public? stabile?te parametrii de simpatie ?i de cooperare pe baza personalit??ilor ?i eu îi cunosc destul de bine pe to?i actorii politici ?i publici din ultimii 17 ani. Unul dintre protagoni?tii care reprezint? alternativa este Szász Jen?, ca s? nu vorbesc despre politicienii români. Dac? Uniunea Civic? va câ?tiga alegerile în mai multe comune ?i ora?e din Secuime, primul lucru va fi s? desfiin?eze consiliul ? În ce administra?ie local? mai exist? de doi ani, s? n-o numesc dictatur?, o conducere administrativ?, politic? ?i economic? de o singur? persoan? ? Acesta nu poate constitui un model într-o democra?ie. Da, se întâmpl? s? ne referim la o situa?ie din Odorheiu Secuiesc. Aici este dilema UDMR. UDMR dispune de 17 ani de argumente ce cumuleaz? numeroase experien?e, bune ?i rele. Aceast? forma?iune politic? p??e?te acum pe scena pluralismului, a ?ansei, a posibilit??ilor, numai datorit? faptului c? nu are trecut politic în via?a public? sau nu vrea s? se vorbeasc? despre acest trecut, cu toate c? el exist?, c?ci Uniunea Civic?, dac? nu m? în?el, între 2000-2004, la Sfântu Gheorghe, candidând pe listele UDMR, a ajuns majoritar? fa?? de consilierii UDMR. Oare opinia public? din jude?ul Covasna a analizat modul cum a func?ionat atunci administra?ia local? ? C?ci antecedente exist? ?i trebuie s? vorbim despre ele, iar maghiarul din Ardeal s? decid? cu cine voteaz?. Se pare c? dilema este urm?toarea: mediul pluralist ?i de dezbatere care recreeaz? legitimitatea poate fi realizat în interiorul UDMR sau prin adaptarea la sistemul electoral din România ? Mult? lume crede c? programul la care s-a lucrat ani de zile ?i care viza acest pluralism viu ?i alternative în sânul UDMR a e?uat ca program, de aceea nu mai poate recrea legitimitatea UDMR. Opinia public? ?tie doar c? nu a reu?it ?i consider? c? responsabil de acest e?ec este conducerea dintotdeauna a UDMR, a?a s-a comunicat, a?a i s-a indus opiniei publice. Eu m-a? exprima mult mai prudent, c?ci, de fapt, este vorba de to?i acei protagoni?ti din UDMR care, în numele pluralismului, acum încearc?, în afara UDMR, s? dobândeasc? puterea politic? în Ardeal. De aceea am amintit de mediul românesc care este totu?i factorul cel mai important în aceast? ?ar?. Fa?? de acesta, cum au reu?it to?i protagoni?tii UDMR s?-?i g?seasc? activitatea, rolul ?i locul în organiza?ie, corespunz?tor dinamicii ?i performan?ei câte unui program politic dat ? Eu spun c? UDMR ?i eu însumi am f?cut gre?eli. Dar dispari?ia caracterului pluralist al Uniunii eu n-a? pune-o pe seama uneia sau a celeilalte p?r?i, c?ci am comite aceea?i gre?eal?: pentru realizarea unit??ii politice nu suntem în stare s? cre?m acel sistem institu?ional în care protagoni?tii r?ma?i, pleca?i sau r?ma?i afar? s? ajung? la un consens. Din p?cate, mai avem pu?in timp la dispozi?ie, în încheiere doar atât c? problemele institu?ionale sunt foarte importante, dar un lucru e clar pentru comunitatea maghiar? din Ardeal, anume c? nu au avut loc dezbateri adev?rate cu privire la alternativele noastre. Cred c? liderii politici ai maghiarimii din România nu s-au înfruntat cu destul? seriozitate cu faptul c? administrarea autorit??ii lor, a propriei autorit??i are aspecte ?i mecanisme care nu înseamn? neap?rat ?i de fiecare dat? c? liderul politic trebuie s? se afle pretutindeni în prima linie ?i c? exist? ?i autoritate moral?, autoritate profesional? ?i nu orice fel de autoritate se poate politiza. Este ?i p?rerea multora c? T?kés László putea r?mâne o autoritate mult mai mare ca autoritate moral? absolut?. Dintre liderii UDRM ?i cei mai buni ?i mai talenta?i puteau r?mâne autoritate cu mult mai mult? for?? dac? ar fi lucrat într-un domeniu mult mai pu?in cuprinz?tor, în sfera profesional? sau în alte pozi?ii. Mai exact sunt convins c? ?i Markó Béla ar fi ie?it mult mai bine dac? nu-?i asuma un asemenea mandat ?i c? prin autoritatea ?i competen?a sa profesional? ar fi servit cu mult mai bine reînnoirea atât de necesar? a UDMR. Prin constrângerile sale istorice, maghiarimea ardelean? ?inea dintotdeauna la mare pre? conceptul coeziunii, al unit??ii. Evident, politicienii trebuiau s?-?i dea seama c? acest lucru nu ajunge s? fie doar declarat, ci trebuie umplut cu noi elemente de con?inut. Adic?, cum vor putea conlucra concret maghiarii simpli în aceast? zon?. Îns? la aceast? problem? politicienii nu au r?spuns, au ales vânturarea sloganului unit??ii. Democra?ia se manifest? totu?i prin faptul c? societatea în unit??ile, comunit??ile sale mai mici, în organiza?ii civile a g?sit modalit??ile conlucr?rii. Rolul pe care reprezentarea politic? mai cuprinz?toare nu a reu?it s?-?i asume sau nu a f?cut-o cu destul? greutate, l-a identificat societatea civil? ?i astfel s-au edificat diferite forme de colaborare. Delega?ie important? vine iar, deoparte, frate ! Unul ici coroan?, altul colea flori depune Cu to?ii obeliscuri, statui ai sinelui se afl? Fa?? cheal?, înnegurat?, mâhnire afi?at? Ei, cei de crunt? soart? mu?ca?i, frate ! Al chinului militant vaiet se aude În via?a public? maghiar? din România s-a format pe la începutul anilor ’90 un consens, prin care se promova o afirmare politic? unitar?. Paralel cu aceasta s-a dorit de c?tre conduc?torii UDMR ?i membrii s?i ?i afirmarea pluralismului intern. O politic? activ? de vreo 10 ani a demonstrat îns? c? acest pluralism intern nu func?ioneaz?, respectiv c? nu po?i da r?spunsuri politice unitare la nivelul diferitelor zone locuite de maghiari din România. A devenit evident c? nu exist? un acela?i r?spuns ?i pentru Secuime ca ?i pentru Partium sau alt? diaspor? la problemele comunit??ilor respective. Astfel ?i pentru c? pluralismul intern nu se putea afirma a ap?rut cerin?a democra?iei externe, fundamentul însu?i al democra?iei: pluralismul. Am convingerea c? am pierdut mai mul?i ani, poate chiar cicluri, pân? am ajuns ca în 2008 s? se poat? vorbi c? acolo unde este posibil s? se afirme o democra?ie pluralist?, competi?ie politic? pluralist? între actorii politici. Acest lucru mi se pare ceva foarte pozitiv ?i îmbucur?tor, c?ci o mul?ime de probleme ap?rute în existen?a cotidian? a comunit??ilor, cum ar fi nivelul foarte sc?zut al salariilor din Secuime, sau problema investi?iilor infrastructurale, ca ?i elementele de dezvoltare în perspectiv? nu puteau fi manageriate corespunz?tor. A? vrea s? spun, mai exact, c? societatea maghiar? din Secuime nu a devenit, în orice privin??, nu doar politic, pluralist?. Cu alte cuvinte, am prelungit regimul unipartidic, cu toate tarele sale. De aceea sunt convins c? actualele alegeri locale pot constitui un punct de cotitur? în existen?a comunit??ii maghiare din România, în primul rând în Sercuime, dat fiind c? aici s-a ivit posibilitatea ca în perspectiva alegerilor locale s? se afirme acea competi?ie politic? extrem de benefic?, de fapt condi?ia fundamental? a politicii. În privin?a „marii politici”, reprezentarea parlamentar? este o problem? tehnic?, de ordin legislativ faptul c? pentru accederea în parlament exist? un prag. Acest prag a f?cut s? se înt?reasc? monopolul unipartidic al UDMR, rezultat al temerii c? maghiarimea din România va r?mâne f?r? reprezentare la Bucure?ti. Este totu?i o simpl? problem? tehnic?. De fapt ar trebui s? se ajung? la situa?ia în care ?i minorit??ile s?-?i poat? afirma pluralismul, inclusiv cel politic, ?i s? fie reprezentate în parlament în func?ie de ponderea lor. Aceast? ar fi solu?ia ?i la care am putea accede dac? la alegerile locale competi?ia de care vorbeam chiar va avea loc, evident, acolo unde e posibil acest lucru, unde maghiarimea este compact?, iar în parlament s? se stabileasc? o cooperare între diferi?ii actori politici care ar face posibil? ca acel impediment tehnic s? fie dep??it, recte, ca maghiarimea s? poat? dep??i pragul parlamentar. Cel mai bine ar fi, evident, îns? problema nu poate fi acum rezolvat?, este una de drept electoral, adic? s? nu existe prag pentru minorit??i, o propunere care exist? ?i în pachetul recent înaintat pre?edintelui ??rii. MASA DIN COL? Legitimitatea este un concept politologic ?i, în general, se spune c? legitimarea pentru reprezentarea politic? o confer? alegerile. Acest drept îl câ?tig? omul politic de la aleg?tor din patru în patru ani ?i îl pierde la sfâr?itul mandatului, când va trebui s?-l solicite din nou de la aleg?tor. Cum vezi aceste lucruri ? Din punct de vedere formal, a?a este, legitimitatea o confer? aleg?torii din patru în patru ani, deci, în principiu, ea este valabil? timp de patru ani. Dar în Europa de Est ?i, implicit, ?i în Ungaria, când cineva câ?tig? alegerile, se cramponeaz? cu din?ii de fotoliul de catifea ?i, timp de patru ani, î?i consider? consolidate pozi?iile. Or, mai spre vest, lucrurile nu stau a?a. Cancelarul german Schröder, atunci când partidul s?u a pierdut alegerile în câteva landuri din Germania, a considerat necesar? organizarea unor alegeri anticipate, deoarece sim?ea c? i s-a cl?tinat legitimitatea. Atunci unde este grani?a ? Ce anume anun?? c? s-a cl?tinat legitimitatea ? C?ci, dac? sondajele de opinie indic? rezultate diferite de cele de la ultimele alegeri, ar însemna s? organiz?m noi alegeri dup? fiecare astfel de sondaj. Nu exist? o astfel de grani??, depinde de felul cum vede lucrurile fiecare politician. Deci varza e l?sat? în seama caprei. Ei în?i?i s?-?i pun? sub semnul întreb?rii legitimitatea ? Dac? nu exist? un for care s? decid? în aceast? privin??... Pentru el merit? s-o pun? sub semnul întreb?rii, deoarece este mai avantajos s?-?i pun? sub semnul întreb?rii propria legitimitate, l?sându-i pe aleg?tori s? decid? sau organizând alegeri anticipate în urma c?rora reiese c? nu este legitim. Î?i pierde mandatul. ?i atunci cum e mai avantajos pentru el ? La alegerile urm?toare îl poate recâ?tiga. Acesta e modul de gândire din Europa de Est. Asta se întâmpl? ?i în România, ?i în Ungaria. Dar mai spre vest nu este a?a. Deci este o problem? geografic?. Eu cred c? este o problem? a democra?iei, de cât de tare se cramponeaz? unii de putere sau cât sunt al?ii de în?elep?i. Eu cred c? este ?i o problem? de în?elepciune. De altfel, în ceea ce prive?te maghiarimea din Ardeal... Dar s?-l lu?m pe Bush. De câte ori s-a pus sub semnul îndoielii legitimitatea sa ? De patru ani încoace, dac? avem în vedere sondajele de opinie, nu numai c? n-ar mai putea fi pre?edinte al Americii, dar ar ie?i doar pe locul al treilea sau al patrulea cu ocazia unor alegeri. Exist? ?i astfel de exemple, dar ?i exemple contrare. Dup? p?rerea mea, ?i în politica maghiar? din Ardeal, dac? o lu?m pur formal, UDMR-ul are legitimitate, deoarece a întrunit sufragiile maghiarilor la toate alegerile. Dac? privim doar acest aspect, nu este nici o problem?, totul este în ordine. ?i atunci care este problema dac? nu privim din acest unghi ? Problema este c? foarte mul?i maghiari din Ardeal nu privesc UDMR ca pe reprezentantul legitim al maghiarimii. Acum va fi prilejul ca acest lucru s? ias? la iveal?. Am avut alegeri europarlamentare, la care s-a v?zut c? exist? ?i alte for?e în afara UDMR-ului, T?kés László a dobândit legitimitate pentru sine ?i pentru mandatul s?u în Parlamentul European. Aici se poate discuta dac? ?i-a dobândit legitimitatea pentru sine sau pentru organiza?iile care l-au sprijinit. Organiza?iile nu au figurat pe buletinele de vot. Da, este tot ceva formal, dar cred c? aceste organiza?ii ?i-au avut meritul lor în scorul pe care T?kés l-a ob?inut. Întrebarea este cine e locomotiva ? T?kés László este cel care trage dup? sine organiza?iile sau viceversa ? Eu cred c? prima variant? este cea adev?rat?, T?kés este locomotiva acestei mi?c?ri din afara UDMR. Întrebarea este ce poate realiza ea f?r? T?kés. Da, este o întrebare, dar faptul c? exist? competi?ie este unul pozitiv, pentru c? UDMR a devenit legitim ?i a ob?inut voturi tocmai prin faptul c?, de?i foarte mul?i au fost dezam?gi?i de UDMR ?i au sim?it c? nu-i mai reprezint?, atunci când s-au aflat singuri în cabina de vot ?i au v?zut lista cu partidele, au pus totu?i ?tampila pe UDMR. Ceea ce spui este oarecum o specula?ie, ce a trecut prin mintea aleg?torului când s-a aflat singur, în cabina de vot, nu po?i decât presupune. Sigur c? exist? o astfel de posibilitate, iar atunci când e?ti minoritar, acesta e pre?ul pl?tit când vrei s? te afirmi pe plan politic. În 1993, la congresul de la Bra?ov, când a avut loc marea reform? în sânul UDMR, forma?iunea a fost organizat? dup? modelul unui stat, cu parlament, cu ?eful statului, cu executiv, cu partide reprezentate prin diferitele platforme. Pentru aceasta ar fi nevoie de autonomie ?i de un parlament regional. F?r? autonomie, totul nu e decât o construc?ie virtual?, f?r? con?inut. Acel „parlament” se întrune?te o dat? la trei luni, oamenii petrec împreun? 3-4 ore, dup? care se gr?besc acas?. Acesta nu poate fi legislativul unei comunit??i. Ar fi putut s? fie dac? nu ar fi fost debilitat. Din 1993 sau 1995, eu am fost la aproape toate ?edin?ele Consiliului Reprezentan?ilor Uniunii. Într-adev?r, în perioada de început, acolo se f?cea legisla?ie, proiectele de lege ale UDMR acolo au fost elaborate, s-au propus amendamente, au avut loc dezbateri de fond. Dar nu a existat voin?? politic? pentru distribuirea unor fonduri UDMR c?tre platforme ?i pentru organizarea alegerilor interne în func?ie de platforme. C? X era candidatul verzilor, c? Y, al liberalilor, deci nu exista voin?? politic? pentru ca UDMR s? se transforme într-o aren? de competi?ie, deoarece, probabil, cei care au ajuns la putere au considerat mai important s?-?i afirme propriile vederi. ?i s? afirme în politica româneasc? interesele comune ale maghiarilor. Dar nu trebuie s? uit?m c? în Ardeal exist? dou? comunit??i maghiare: cea care tr?ie?te compact ?i cea din diaspora. Iar în diaspora nu ai de ales. Este greu de imaginat ca într-o a?ezare de diaspora cei 6 aleg?tori maghiari s? poat? alege între 6 partide maghiare. Tocmai de aceea este nevoie de o în?elegere în vederea alegerilor locale, dar ?i parlamentare. Pân? nu va exista autonomie politic? în care s? func?ioneze un parlament regional, eu nu v?d un astfel de pluralism. S? dea Domnul s? fie autonomie, parlament. Ar fi în detrimentul grupului parlamentar de la Bucure?ti, c?ci, la urma urmei, tot ce am spus este doar o ipotez?. Ar trebui s? vorbim despre situa?ia actual?, iar situa?ia actual? este c? un miracol precum cel de la alegerile europarlamentare nu se va produce înc? o dat?. Acum, alegerile locale vor constitui prima prob? a transform?rii h?r?ii de legitimitate în sânul maghiarimii din Ardeal. Nesiguran?a în privin?a legitimit??ii a reprezent?rii maghiare din România, dilema diversit??ii sau unit??ii, sunt analizate în cele ce urmeaz? la „Apoteca etic?”. APOTECA ETIC? S-au formulat multe temeri ?i dubii înaintea alegerilor europarlamentare, opiniei noastre publice i se vântura în fa?? pericolul de a r?mâne f?r? reprezentare, dac? voturile se împart între candida?ii UDMR ?i independentul Tökés László. Pân? la urm? alegerile pentru PE au ie?it bine. În pofida acestui fapt, se pune problema, cum s? procedezi mai bine în câmpul de for?? a ciocnirii a dou? cerin?e de ordin etic, adic? a respectului pentru diversitate ?i a puterii prin unitate, care ar fi calea cea mai bun? ? ?tiin?ele naturale ?i religia judec? absolut unitar într-o anume problem?: diversitatea ?i bog??ia acestei lumi nu exclud unitatea sa. Universul posed? o incredibil? bog??ie ?i unitate. F?r? s? vreau s? dau sfaturi politicii sau s? m? bag în vreun fel în treburile sale, ea trebuie s? con?tientizeze c? lumea uman? este cu atât mai mult caracterizat? prin diversitate ?i unitate, poli cere se înfrunt? ?i se completeaz?, lucru valabil pentru orice societate ?i pentru comunitatea na?ional? maghiar?. Nu exist? nici un impediment, deci, ca fiind atât de diver?i s? fim reprezenta?i de diverse organiza?ii, forumuri, comunit??i în domeniile politic, economic ?i toate celelalte. Nu v?d nici un motiv de team? în aceast? privin??. Dar întrebarea r?mâne, ce se întâmpl? dac? r?mânem totu?i între dou? luntri noi, maghiarimea din România, sigur, de-acum nu la europarlamentare, ci la parlamentarele din ?ar?, acum dup? înscrierea PCM. Aici puterea prin unitate spune tocmai acest lucru: dac? partidele politice, oricâte ar fi ele, nu sunt capabile s? produc? o alian?? electoral?, ele nu o anume politic?, ci o na?iune tr?deaz?. Este o alt? categorie, deja. Teama este un lucru de în?eles, tr?darea în nici un caz. Dac? nu exist? în?elegere, coali?ie pentru alegeri, pentru mine este tr?dare din ambele p?r?i. Care sunt acele premise personale, virtu?i, care ar putea ajuta la o bun? în?elegere între dreapta ?i stânga, hai totu?i s? nu clasific?m astfel cele dou? forma?iuni, organiza?ie de reprezentare a intereselor, respectiv, partid, îns? se cer anumite calit??i, premise personale pentru dialogul, buna în?elegere dintre ele. Care ar fi acelea ? Este evident c? cele dou? p?r?i trebuie s? se în?eleag? pe baz? de valori. Da, îns? altele sunt valorile celor dou? p?r?i. Nu exist? dou? na?iuni, o singur? na?iune avem, nu vom putea avea o alt? abordare în cerin?a ca economicul s? serveasc? toat? comunitatea în limitele unui cadru corect ?i constructiv, sau abordare diferit? cu privire la importan?a familiei ?i c? ea trebuie sprijinit? în orice condi?ii politice. M? scuza?i, nimeni nu afirm? acest lucru, îns? în practic? se afirm? alte, hai s? nu zic valori, interese ?i despre care nimeni nu vorbe?te deschis sau explicit. Iar etica social? trebuie s? se pronun?e ?i în aceast? privin??. Am mai abordat noi într-o discu?ie problema dezvolt?rii morale. Acolo unde fapta este condus? de interes, este vorba despre o gândire primitiv?, r?mas? în urm?. Nu pot crede c? vreun partid al oric?rei orient?ri ?i-ar asuma o gândire utilitar? în detrimentul ac?iunii în spiritul moralit??ii superioare, nedirijat? de interese. Deci, nu v? este team?. Nu, nu-mi este. M? bucur? diversitatea, ea ne caracterizeaz?. Dar s? se cure?e fiecare partid de interese, de mercantilismul ?i alte asemenea în gândire. Dar las’, m?i, prim?vara-i stilist destoinic Viermi vom avea, de-o palm? ?i râm?, cât de mic Treci cu vederea, tic?loase vremuri, frate ! Cu gâng?nii mi?unând ?i acrite plante C?ci se-nghesuie, se târ?sc pân?-n vârf, în sus pe pisc Ei care nici poezii urâte vreodat? nu au scris ! Totu-i factice, Horatius ?i-i un moment de chin, c?ci iat? Furios spumeg? bai?ul, cerul ?i gr?dina de var?…
